Dacă în postarea anterioară am arătat că taxarea muncii din România este împovărătoare, hai să încerc să dau și soluții. Nu sunt perfecte, probabil nici originale, dar după părerea mea ar reduce risipa, și ar ajuta economia în mai multe feluri.
În primul rând propun plafonarea contribuțiilor la o anumită sumă fixă. Să zicem 300 de lei pentru sănătate (angajat + angajator). Poate fi reper de exemplu procentajul actual plafonat la valoarea din salariul mediu brut. Pentru această sumă oricine ar beneficia de tratament de URGENȚĂ și probabil de aici s-ar acoperi și tratamentul pentru bolnavii cronici. Cine vrea mai mult, să-și facă asigurare privată. În general spitalele ar trebui privatizate, astfel s-ar putea stopa risipa din sistemul medical. Mi se pare strigător de cer că ne plângem că medicii noștrii sunt prost plătiți (ceea ce sunt), dar se aruncă miliarde pe echipamente care zac nefolosite în subsolul spitalelor. Un spital privat nu și-ar permite să cumpere echipamente pentru a le ține doar să se adune praful pe ele și să se uzeze moral fără să fie folosite măcar odată. Medicii buni și ei ar fi răsplătiți mai bine de spitale, pentru că interesul fiecărui spital ar fi să aibă medici cât mai buni. Momentan avem și medici buni (noroc cu ei), dar avem și foarte mulți medici proști (if you pay with peanuts, all you get is monkeys). Nu ar fi nici asta un sistem perfect probabil (asiguratorii pot încerca să abuzeze de sistem și să nu permită anumite intervenții etc.), dar risipa ar fi mai mică și sunt calitatea actului medical s-ar îmbunătăți considerabil, de asta sunt convins.
În al doilea rând aș plafona contribuțiile la fondul de pensii. Tot la o sumă fixă. De exemplu 500 de RON. Această sumă fixă ar însemna că și pensia de la stat ar fi limitată la o sumă fixă, de exemplu maxim 500 de RON (nu am făcut calcule cu cifre exacte sunt doar nișțe propuneri). Pensia de la stat trebuie să asigure minimul necesar de supraviețuire. Cine vrea pensie mai mare, are alte variante. Își poate economisi o parte din câștiguri, poate investi în ceva care să-i aducă venit la bătrânețe, sau să plătească cotizații într-un fond privat. E problema individului.
În general sunt adeptul statului minimal, dar nu minimal așa de extrem de exemplu cum propune în mai multe articole dl. prof. Glăvan. Sunt de acord că multe servicii trebuie privatizate și aportul statului redus la minim în economie. Autostrăzi sau în general infrastructură se pot construi în parteneriate public-privat adevărate (nu în stilul românesc). Asta ar însemna de exemplu că o firmă semnează un angajament cu statul că vrea să facă de exemplu autostrada București-Brașov. Firma construiește autostrada din resurse proprii, și timp de 20-30 de ani o primește în concesiune, percepe taxă pe ea, o întreține. După 30 de ani se renegociază contractul (că cineva tot va trebui s-o întrețină) - și după 30 de ani de exemplu statul poate primi bani pentru dreptul firmei de a opera în continuare autostrada respectivă, sau firma poate fi obligată să reducă taxa, dat fiind că și-a amortizat investiția.
Sunt în schimb servicii ale statului care cu greu ar putea fi privatizate, pentru că ar deschide o cale largă pentru abuzuri. Nu aș privatiza poliția, pompierii sau justiția. Acestea sunt instituții care după părerea mea ar putea fi foarte ușor abuzate dacă ar fi obligate să facă profit ca orice firmă. Vă imaginați că poliția (care și așa are norme de amenzi) ar face tot posibilul să găsească motive să ne amendeze, sau ne-am putea trezi cu pompieri de tipul pompierilor lui Crassus.
Totuși sunt ferm convins că multe servicii oferite de stat ar putea fi privatizate și astfel s-ar putea crește eficiența lor. Așa poate n-ar mai costa un kilometru de autostrađă dublu față de Elveția (că la noi sunt munți, nu-i așa?) și nici deszăpezirea drumurilor n-ar costa de trei ori cât în Norvegia (că iarna la noi parcă-i mai grea și mai lungă).
PS:Mi s-a atras atenția cum contribuțiile sociale nu sunt taxe și impozite, ci doar "contribuții". Nu sunt de acord, pentru că din punctul meu de vedere sunt doar impozite mascate. Ar fi "contribuții" dacă ar fi opționale. Din punctul meu de vedere nici RCA nu este neapărat o asigurare, ci un impozit încasat de asiguratori (pe de altă parte măcar recunosc utilitatea RCA, așa cu problemele sale cum e).
